Endometrioza pe scurt

 

Endometrioza este o patologie ginecologică ce afectează 10% din populația feminină și este diagnosticata cel mai frecvent la persoane de vârsta fertilă. De asemenea, endometrioza poate afecta și persoane tinere care nu menstruează dar, și persoane aflate la menopauză, insa aceste cazuri sunt considerate rare. 

Endometrioza este definită ca prezența unui țesut similar cu endometrul în afara acestuia și poate afecta diferite zone și organe din pelvis și corp. Cel mai des se găsește în pelvis și poate afecta intestinele, ureterele, fundul de sac Douglas, vezica, trompele, ovarele, etc. 

Societatea Americană de Reproducere Umană a împărțit endometrioza în 4 stadii, (I-minim, II-ușor, III-moderat și IV-sever), în funcție de locația țesutului, întinderea și profunzimea acestora, precum și prezența și severitatea țesutului cicatricial și prezența și mărimea implanturilor endometriozice în ovare. Acest sistem de clasificare pe puncte, acordă un punctaj mai mare aderențelor decât țesuturilor endometriozice.  

 

Stadiile endometriozei nu se corelează cu intensitatea durerii!

Stadiul I poate sa doară mai mult decât Stadiul IV

 

Stadiile endometriozei nu reflectă neapărat intensitatea durerii sau simptomele prezente. De exemplu, o pacientă în stadiul 1 poate să aibă dureri de o intensitate mare, în timp ce o pacientă în stadiul 4 poate să aibă dureri minime, sau poate fi asimptomatică.

În funcție de localizarea anatomică, endometrioza este împărțită în 3 categorii și anume endometrioza peritoneală, chisturi endometriozice și endometrioza profundă. Endometrioza poate afecta ligamentele uterosacrate, spațiul dintre uter și rect, ovarele, trompele, spațiul dintre uter și vezica, ureterele, vezica, intestinele, etc.

 

Simptomele endometriozei

Endometrioza poate fi simptomatică sau asimptomatică și fiecare pacientă poate prezenta simptome diferite. Cele mai frecvente simptome ale endometriozei sunt:

• Dureri înainte în timpul și după menstruație;
• Dureri pelvine și abdominale;
• Dureri lombare care iradiază pe picior și pot fi resimțite în partea inferioară a spatelui;
• Durere în timpul actului sexual;
• Infertilitate;
• Durere la ovulație;
• Dereglări ale tractului urinar (urinări frecvente, dureroase);
• Scaun dureros;
• Constipație, diaree;
• Oboseală cronică;

Diagnosticul endometriozei

Diagnosticul de endometrioză poate fi pus în urma:

• examenului clinic și anamneză;
• examenului ecografic;
• RMN pentru endometrioză;
• laparoscopie exploratorie; 

Examenul clinic și anamneza (discuția cu pacienta) îndruma, de cele mai multe ori, către diagnosticul corect. În funcție de tipul de endometrioză și localizare, endometrioza poate fi, de asemenea, diagnosticată în unele cazuri cu ajutorul investigațiilor paraclinice cum ar fi ecografia abdominală și transvaginală și RMN pentru endometrioză. Examenul ecografic competent și examenul RMN (cu protocol special), pot da informații importante despre localizarea tesutului endometriozic. 

Markerul CA-125, atât de frecvent asociat în trecut cu boala, are un rol limitat. El poate fi crescut atunci când leziunile sunt active – chistul endometriozic, dar are de cele mai multe ori valori normale în leziunile profunde – nodulii endometriozici.

Singura modalitate de diagnostic de certitudine a endometriozei este reprezentată de laparoscopia exploratorie. Ea reprezintă în același timp și principala modalitate de tratament. Pe lângă rolul diagnostic și eventual terapeutic, laparoscopia este utilă și în evaluarea statusului trompelor uterine, al ovarelor, si în evaluarea altor patologii genitale sau extragenitale.

Metode de tratament 

Opțiunile de tratament pentru endometrioză se împart în terapia medicală și terapia chirurgicală. 

Tratamentul medicamentos constă în analgezice și/sau medicamente hormonale, gen contraceptive combinate, progestin sau GnRH care eliberează gonadotropină și oprește producția de hormoni ovarieni, inducând menopauza medicală. 

Tratamentul chirurgical conservator se împarte în chirurgie excizională și ablație. Dintre cele două metode chirurgicale, excizia are o rată mai mică de recidivă, ameliorează considerabil simptomele, îmbunătățește fertilitatea și poate fi și curativă în unele cazuri.